În practică, „contrafacerea” apare atunci când un terț folosește fără drept o marcă (sau un semn foarte apropiat) pentru a crea impresia că produsul ori serviciul este asociat cu titularul legitim. Criteriul juridic central nu este „calitatea” produsului, ci dreptul legal de a utiliza marca și riscul de confuzie creat în piață.
Este importantă și distincția față de piraterie: pirateria privește, de regulă, duplicarea neautorizată a operelor protejate prin drepturi de autor (software, muzică, filme), în timp ce contrafacerea vizează în principal produse/ambalaje și mărci folosite fără autorizare.
De ce este contrafacerea un risc major (nu doar „o problemă de brand”)
Contrafacerea poate afecta simultan:
- titularul mărcii (pierderi comerciale, deteriorarea reputației, diluarea identității de brand);
- comercianții (blocarea conturilor pe marketplace, confiscări, litigii, despăgubiri);
- consumatorii (riscuri de siguranță și sănătate, mai ales la medicamente, cosmetice, electronice, piese auto etc.).
În zona online, expunerea este amplificată: o sesizare a titularului poate conduce la suspendarea rapidă a listărilor sau a contului, iar conflictul juridic continuă ulterior.
Cadrul legal: ce drepturi are titularul unei mărci
1. Protecția civilă – acțiunea în contrafacere
Înregistrarea mărcii conferă titularului un drept exclusiv, opozabil tuturor. Titularul poate solicita instanței să interzică utilizarea, în activitatea comercială, a unui semn identic/similar, inclusiv în situații de risc de confuzie sau atunci când marca are renume și se profită nejustificat de acesta.
Un aspect esențial pentru practică: acțiunea în contrafacere este un instrument specific; în multe situații, nu este necesară dovedirea unui prejudiciu efectiv, fiind suficientă atingerea (sau susceptibilitatea de atingere) adusă funcțiilor mărcii, în special funcției de garantare a originii.
Cine poate acționa?
În principal, titularul mărcii. În anumite condiții, poate acționa și licențiatul, inclusiv licențiatul exclusiv după notificarea titularului și lipsa reacției acestuia într-un termen rezonabil.
2. Măsuri provizorii – intervenție rapidă, înainte de „fond”
Când încălcarea este actuală sau iminentă și poate produce un prejudiciu greu de reparat, se pot solicita instanței măsuri provizorii, precum:
- interzicerea provizorie a încălcării / încetarea provizorie;
- măsuri pentru conservarea probelor (cu trimitere la mecanismele speciale din materia respectării drepturilor de proprietate industrială).
3. Dimensiunea penală – când contrafacerea devine infracțiune
Legea sancționează penal, între altele, contrafacerea mărcii și punerea în circulație a produselor marcate nelegal. „Punerea în circulație” include oferirea, comercializarea, deținerea în acest scop, precum și importul, exportul sau tranzitul. Sancțiunea prevăzută este închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă, în condițiile legii.
4. Protecția la frontieră și în tranzit (dimensiunea UE)
Pentru mărcile Uniunii Europene, cadrul european permite titularului să se opună introducerii în Uniune a produselor contrafăcute în diverse regimuri vamale, inclusiv tranzit, antrepozitare, zone libere etc., în cooperare cu autoritățile vamale, pe baza procedurilor relevante.
Situații frecvente în care apar litigii (și cum se pot evita)
În practică, dosarele de contrafacere pornesc adesea din situații „banale”:
- denumiri/elemente grafice „inspirate” prea mult dintr-un brand existent;
- ambalaje care reproduc conceptul vizual al altuia;
- importuri din afara UE fără documente solide privind punerea legală pe piață;
- utilizarea unui semn ca firmă/denumire comercială, dar și ca „marcă” în prezentarea produselor/serviciilor – ceea ce poate genera conflict cu o marcă înregistrată.
În evaluarea răspunderii, instanțele țin cont de diligența profesionistului: simplul argument „nu am știut” este, de regulă, insuficient dacă lipseau verificări elementare (furnizor, proveniență, documente, autenticitate, drept de utilizare).
Recomandări pentru consumatori (mai ales în online)
Câteva „semnale de alarmă” utile:
- preț mult sub nivelul obișnuit al pieței;
- site-uri cu erori, imagini neclare, termeni și condiții incoerente;
- lipsa informațiilor reale despre comerciant;
- plăți prin metode greu de urmărit; atenție la pagini nesecurizate (diferența dintre http și https);
- comparați fotografiile și detaliile produsului cu cele de pe site-ul oficial al mărcii și verificați existența comercianților autorizați (uneori există și „liste negre”).
De reținut: faptul că un vânzător spune „sunt doar copii” nu transformă practica într-una legală.
Prevenție pentru companii: combinația dintre juridic și „anti-fake” tehnic
Un program eficient anti-contrafacere nu înseamnă o singură măsură, ci un sistem. Ghidurile internaționale de profil subliniază că soluțiile trebuie alese în funcție de risc, context și criterii tehnice/logistice/financiare, într-o logică de „security-by-design”.
Exemple de instrumente utilizate în practică (în funcție de produs și lanțul de distribuție):
- elemente vizibile (overt), ascunse (covert) și forensice pentru autentificare;
- etichete/markeri și soluții electronice (ex. NFC, utilizabil inclusiv de consumatori prin smartphone, în scenarii de autentificare);
- tehnologii de trasabilitate și verificare în lanț (inclusiv soluții de tip shared ledger / blockchain, utilizate pentru tracking & tracing și detectarea timpurie a falsurilor, dacă legătura dintre produsul fizic și înregistrarea digitală este robustă).
Cum vă ajută Sandu și Asociații IP Attorney (servicii)
Intervenim atât preventiv, cât și reactiv, în funcție de stadiul problemei:
A) Prevenție și reducerea riscului
- verificări de disponibilitate și conflict (nume, logo, ambalaj, slogan);
- strategii de protecție (OSIM / EUIPO) și management portofoliu;
- politici interne pentru furnizori și distribuție (due diligence, clauze contractuale);
- recomandări pentru „anti-fake” (etichetare, autentificare, trasabilitate) adaptate industriei.
B) Combatere: de la primele indicii la soluția finală
- analiză juridică a riscului și a probelor (inclusiv achiziții test, documentare);
- notificări (cease & desist), negocieri și măsuri de retragere din piață;
- acțiuni în contrafacere și măsuri provizorii pentru oprirea rapidă a încălcării;
- plângeri penale, asistență în dosare și măsuri de indisponibilizare a bunurilor, unde este cazul;
- suport în interacțiunea cu platforme online / marketplace-uri (delistare, blocare surse, conservare dovezi).
Întrebări frecvente (FAQ)
1. Dacă produsul e „bun”, mai poate fi contrafăcut?
Da. În drept, discuția pornește de la dreptul de a utiliza marca și de la confuzia în piață, nu de la cât de bine e făcut produsul.
2. „Nu am știut” mă poate scuti de răspundere ca vânzător?
De regulă, nu. Se evaluează diligența profesionistului: proveniență, documente, furnizor, reacția la suspiciuni/notificări.
3. Pot opri rapid vânzarea până se judecă procesul?
Da, în anumite condiții se pot obține măsuri provizorii, inclusiv oprirea provizorie a încălcării și conservarea probelor.
4. Ce rol au autoritățile vamale?
În special în context UE, titularii pot solicita intervenție pentru blocarea produselor suspecte, inclusiv în regimuri de tranzit/antrepozitare, prin procedurile specifice.
Dacă suspectați contrafacerea mărcii dvs. sau ați primit o notificare privind produse presupus contrafăcute, recomandăm o evaluare juridică rapidă (probe, risc, strategie). Ne puteți contacta completând formularul de mai jos sau la adresa de e-mail This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. pentru o analiză punctuală și un plan de acțiune adaptat.
Prin completarea formularului de mai sus nu vă revine nicio obligație iar procesarea datelor completate va fi facută în conformitate cu politica de confidențialitate cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Aceasta poate fi consultată aici gratuit.
”
